Să facem cunoștință cu serotonina sau ”hormonul fericirii”

Serotonina este un neurotransmițător cu totul aparte, unul dintre cei patru neurotransmițători responsabili cu sentimentul de fericire (dopamina, endorfina, oxitocina și serotonina). Supranumită, de altfel, hormonul fericirii, serotonina este considerată de mulți responsabilă de apariția depresiei. Studii noi arată însă că nu nivelul scăzut de serotonină duce la depresie. 

La fel ca ceilalți neurotransmițători, serotonina este un liant, un mesager al creierului care ajută la realizarea conexiunilor la nivelul sistemului nervos. Interesant este că, deși serotonina este un neurotransmițător important din creier, aproape 90% din cantitatea totală este produsă de fapt la nivelul tractului gastrointestinal și nu ajunge la creier. Un lucru bun de altfel, pentru că o cantitate prea mare de serotonină ar putea ”prăji” creierul, ducând chiar la AVC sau comă. 

De serotonină se leagă buna funcționare a multor procese din organism, cum sunt somnul, memoria, temperatura, comportamentul sexual, procesul de învățare, dispoziția, apetitul, vindecarea rănilor, sistemul endocrin. Serotonina ne reglează dispoziția, ceea ce duce la reducerea anxietății și ne ajută să dormim. 

Serotonina din țesutul intestinelor are, la rândul ei, un rol extrem de important: favorizează contracția mușchilor digestivi în timpul digestiei și controlează nervii din zona aceasta, semnalând durerile, greața sau alte probleme asemănătoare. 

Sunt studii care arată că femeile au mai mulți receptori pentru serotonină, ceea ce pare să explice de ce persoanele de sex feminin au o capacitate mai bună de a-și manifesta sentimentele și entuziasmul. 

În plus, serotonina este responsabilă cu senzația de a fi respectat de alte persoane, cu mândria și siguranța dată de importanța socială. Ea este cea care, se pare, ne motivează să câștigăm respectul celor din jur, ceea ce a ajutat și la perpetuarea speciei umane. 

Serotonina are legătură și cu iubirea, mai exact cu statutul conferit de aceasta, de mândria de a fi asociat cu o anumită persoană. Atunci când primim afecțiune, apreciere, atenție din partea unei persoane pe care noi o considerăm importantă, nivelul nostru de serotonină crește. Sentimentul plăcut obținut în urma acestei creșteri, ne motivează să dobândim mai mult respect, mai multă iubire și apreciere. 

Și sentimentul de dominare socială stimulează serotonina. Dominarea, însă, nu presupune agresivitate. Agresivitatea duce la producerea de cortizol, iar acesta, spre deosebire de serotonină, generează sentimente neplăcute. Dominarea socială este caracterizată de așteptarea calmă și sigură că vom obține ceea ce avem nevoie, în timp ce cortizolul ne dă senzația că ceva îngrozitor se poate întâmpla și că este nevoie să acționăm de urgență. Așadar, căutăm mijloacele prin care să ne bucurăm de sentimentul plăcut oferit de importanța socială, evitând sentimentul neplăcut dat de conflict. 

Ce este bine să înțelegem este faptul că strategiile de dominare socială nu au nicio legătură cu averea și statutul. Sunt persoane care se pot simți respectate datorită înfățișării lor, iar în același timp, o persoană cu aceeași înfățișare, se poate simți nerespectată. Substanțele noastre neurochimice și modul în care sunt produse depind de circuitele așteptărilor pe care ni le-am creat, de experiențele trecute. 

În urmă cu 60 de ani, oamenii de știință au corelat nivelul de serotonină de la nivelul creierului cu depresia. Studii recente arată însă că nu sunt dovezi suficiente care să demonstreze că nivelul scăzut de serotonină cauzează depresia. Cercetătorii consideră că, de fapt, evenimentele stresante sau traumatizante de viață, experiențele negative repetate sunt cele care îi predispun pe oameni la depresie, și nu un dezechilibru chimic de la nivelul creierului. Tocmai de aceea, de foarte multe ori, în lupta împotriva depresiei pot funcționa psihoterapia, practicarea mindfulness-ului, acceptarea, reducerea stresului, fără a fi nevoie de ajutor medicamentos. De vină pentru declanșarea depresiei poate fi și predispoziția genetică și felul în care am învățat să ne raportăm la diversele experiențe pe care le avem  zi de zi. 

Cu toate acestea, serotonina este un neurotransmițător important pe care se pare că-l putem stimula folosindu-ne de câteva elemente simple. Lumina stimulează producția de vitamina D, care la rândul ei potențează secreția de serotonină. Exercițiile fizice, făcute cu plăcere și la o intensitate acceptabilă, au și ele rol de stimulare în producția și eliberarea de serotonină. Masajul este o altă metodă bună de a crește nivelul de serotonină. Iar amintirea evenimentelor plăcute pe care le-am trăit are ca rezultat atât creșterea nivelului de serotonină produs, cât și concentrarea pe pozitiv, nu pe aspectele negative ale vieții. O dificultate pe care o au persoanele cu depresie este aceea de a-și aminti momentele în care s-au simțit fericiți, concentrându-se doar pe cele de tristețe. 

Așadar, să practicăm recunoștința, acceptarea și blândețea față de noi înșine și față de ceilalți pentru a putea contribui activ la starea noastră de bine!